Newsletter

[contact-form-7 404 "Not Found"]
 

Bisoca

O poveste despre oameni și locuri. O poveste despre ACASĂ.
Descoperă Bisoca!

România ascunde multe locuri frumoase.  Nu ne-ar ajunge o viață să le descoperim și să ne bucurăm de ele. Fie că ne ducem la mare, pe dealurile pline de flori ori pe crestele munților. Oriunde am fi, putem să descoperim oameni minunați, peisaje încântătore și povești nemaiauzite.

Vino la Bisoca

De la coordonate geografice și istorice la coordonate olfactive și vizuale în Bisoca

Un astfel de loc este Bisoca. O comună din județul Buzău aflată la poalele munților Vrancei, la granița a trei regiuni istorice: Moldova, Transilvania și Țara Românească. Pentru a ajunge aici vei lăsa în urmă aglomerația și zgomotul  urban. Vei urma din orașul Buzău calea DJ203K pe valea Slănicului. Venit pe un drum presărat parcă cu locuițe pe o parte și cealaltă, vei ajunge într-o pădure ce se numește Dealul Smeieștilor. Desișul său ascunde încă multe legende.

Explorează Bisoca

La capătul celor 20 de kilometri de pădure vei descoperi întinsele, dar neregulatele pajiști bisocene ale celor opt sate ce alcătuiesc comuna. Case aruncate ici colo pe câte un deal ori o vale, pădurici sau livezi de pruni, fânețele proaspăt cosite, vaci care pasc nestingherite ori stâne cu oi ce vin parcă din alte veacuri, căruțe cu boi pictate chiar de N. Grigorescu. Totul te întâmpină cu bucurie și căldură în acel loc care datează de aproape 300 de ani.

Flori bisocene
Natura in Bisoca

Bisoca, loc de legendă

Se spune că odată, pe plaiurile Bisocii își păștea ciobanul Bucur turma de mioare. Pentru a-și păzi turma, adesea obișnuia să se suie pe o stâncă înaltă. Greutatea acesteia era de aproximativ 150 de tone  și poartă acum numele de Masa lui Bucur. Bucur era îndrăgostit de fiica unui alt baci pe nume Giurgiu. El a răpit-o pe aceasta și a fugit spre întinsele câmpii de la Dunăre. Tot Bucur  fiind cel care a înființat ceea ce a vea să devină ma târziu capitala țării.

Tot pe aceste meleaguri au fost numeroși haiduci precum Corbea. Acesta  a reușit chiar să o păcălească pe însăși Regina Elisabeta. A fugit ulterior în munți pentru a-și continua faptele cele bune îndreptate către săraci.

Bisoca
Bisoca-destinatie de vacanta
Bisoca

Povestea războiului de țesut

Femeile harnice din acest ținut îndepărtat au știut dintotdeauna să își realizeze propriile haine și să își împodobească propria locuință. Au folosit cu respect războiul de țesut încă de când se știu. Copile fiind, fetele învățau să toarcă sau să țeasă iar mai apoi să coasă. Fie că făceau țoale de pus pe pat ori pe pereți, pânză de casă ori fote, toate necesitau multă migală, pricepere și nopți nedormite.

Lâna, inul și cânepa, toate proveneau din gospodăria proprie. În timp deveneau, sub mâinile dibace, adevărate opere de artă. Pe acestea le putem vedea și acum în zilele de sărbătoare purtate cu respect și dragoste. Poate cea mai frumos și îndrăgită piesă de port popular este ia în broci. Este o ie cusută cu fir de lână vopsit în grena cu ajutorul rădăcinilor de broci (Roibă).

Femeile din Bisoca imbracate in port popular
Portul popular din Bisoca

Povești încondeiate pe oul pascal

Dacă ajungi aici în perioada sărbătorilor pascale trebuie neapărat să descoperi tainele încondeierii ouălor. Cu ajutorul condeiului și a cerii de albine încălzită pe plita sobei cu lemne, gospodinele scriu pe ouă modelele moștenite de la bunici. De fiecare dată încep prin a desena fierul plugului pentru ca anul agricol ce se proprie să fie unul rodnic. Cufundate apoi în vopsea și unse cu untură de porc, sunt numai bune pentru a spune „Hristos a înviat!” și a răspunde cu bucurie „Adevărat a Înviat!”. În Bisoca organizăm şi diferite evenimente, pe care le poţi vedea aici.

Petrece Paştele în Bisoca
Leacuri din Bisoca

Locuri care îl găzduiesc pe Dumnezeu

Pentru că am ajuns în acest punct al credinței în Dumnezeu, trebuie să spunem că aici sunt oameni cu dragoste și frica de Dumnezeu. Unul dintre cele mai frumoase lăcașe de cult se ascunde într-o pădure deasă de fag. Centrul monahal Mănăstirea Poiana Mărului  este un complex cu două biserici, un paraclis și spații de cazare. A fost construită aproximativ în anul 1730, dar suferind un incendiu în 1771 a fost refăcută între 1781-1784. Biserica mare cu hramul dedicat Tuturor Sfinţilor este din lemn.

Biserica mică

Biserica mică are hramul „Naşterea Maicii Domnului” şi a fost construită între 1810 – 1812. La sfârşitul sec. al 18-lea aici a venit Paisie Velicicovski, teolog din Rusia. Unul dintre primii stareţi ai mănăstirii, Stareţul Vasile, pentru activitatea lui teologică şi teoritician al vieţii monahale a fost sanctificat în anul 2003. El este sărbătorit la 25 aprilie în fiecare an, „Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului”. Mănăstirea a fost construită de niște păstori ce au descoperit în scorbura unui măr o icoană cu chipul Maicii Domunui. Este un loc cu liniște și pace duhovnicească.

Viata religioasa in Bisoca
Asfintit în Bisoca

Veni, vedi, vici – sau descoperirile unui hoinar

De vii să hoinărești în această gură de rai românescă, poți să descoperi și să te îndrăgostești iremediabil de o multitudine de locuri. Cel mai înalt punct al comunei de 987 m este Podu’ ăl Mândru. Acesta se află în mijlocul comunei. De acolo poți să admiri întreaga comună și valea Râmnicului. Dacă ai noroc de vreme frumoasă, atunci poți vedea chiar până în orașul Râmnicul Sărat.

Obiective turistice

Aflându-ne într-o zonă renumită pentru zăcămintele de sare, de vom merge spre satul Sări vom putea vedea chiar muntele de sare . Adesea zăcămintele de sare ies la suprafață în locul izvoarelor sub formă de saramură. Apă sărată este folosită de către ciobani sau de către gospodine pentru păstrarea brânzei. Rezervația de pin negru Pădurea Lacurile ascunde printre mirosul de rășină numeroase lacuri și chiar mlaștini. Afundându-ne în munții Vrancei putem descoperi Cascada ….. , dar și locul de unde izvorăște râul Râmnicul. Mergând pe cursul apei ajungem la minele de aur aflat pe Pârâul Argintăriei. Acolo, la începutul secolului trecut se făceau exploatări de aur.

„Plecai călare ca să merg la Bisoca, sat în două chipuri interesant: mai întâi fiindcă de sub dealul pe care el şade, izvorăşte Peceneaga, un pârâu cu nume preţios pentru etnografii tării; al doilea, pentru că într-însul trăiesc şi se prăşesc, din neam în neam, cei mai frumoşi bărbaţi din tot plaiul împrejmuitor” (Alexandru Odobescu – Pseudochinegheticos)