Când un copil se năștea , ajutat de moașa satului , numele lui era ales de nașii părinților, ținut secret pana ȋn ziua botezului ,iar el trebuia sǎ mai fi existat măcar o data ȋn familia nașilor. Imediat ce numele era ales , mergeau cu toții la primărie pentru a le fi eliberat un certificat de naștere .
Pȃnǎ când nu treceau 9 zile de la naștere , mama copilului nu avea voie sǎ miște niciun deget , doar sǎ își alăpteze pruncul , se spunea cǎ nu trebuie sǎ o vadă soarele , iar ȋn a 9˗a zi , părintele era chemat acasă la ea pentru a-i citi apǎ de curățenie , obicei la care trebuia o sticlǎ de apǎ neîncepută și un fir de busuioc pentru ca mama sǎ își poată relua îndatoririle ȋn gospodărie .Părinții stabileau ziua ȋn care se împlineau cele 40 de zile de la naștere și chemau nașii la ei pentru a-l ȋncreștina pe micuț . Veneau cu haine pentru el , îl îmbrăcau și înfășau . Mama lui îl lua ȋn brațe și îl punea jos , pe o pătură , sub care nașa strecura câțiva bănuți , apoi făcea 3 mătănii , îl lua ȋn brațe pe copilaș și plecau împreună la bisericǎ. Mamei , cu copilul ȋn brațe , i se citea ieșitul la bisericǎ pentru a putea merge la bisericǎ împreună cu pruncul ei , apoi nașa îl dezbrăca iar preotul îl lua in brațe și îl boteza , scufundându-l de 3 ori ȋn apǎ. Nașa ținea pe brațe un petic de pânzǎ albǎ, numit petic de mir cu care înfășa copilul imediat ce ajungea ȋn brațele ei .După ce preotul ținea slujba ungea copilul cu mir pe frunte și îl dădea nașei , care urma sǎ dănțuiască cu preotul . Imediat ce acest obicei se încheia , copilul ajungea din nou ȋn brațele preotului care îl ducea prin altar numai dacǎ era băiat și apoi pe la câteva icoane din sfânta bisericǎ indiferent de ce gen avea, urmând sǎ îl lase jos , ȋn fața altarului . Nașa se ducea și făcea 3 mătănii pentru a putea lua micul copilaș ȋn brațe și părăseau biserica , plecând acasă , unde erau așteptați cu mesele pline cu fel de fel de bucate.
Articol scris in cadrul activității „ Scoala de vară” , in cadrul proiectului:
„ Obiect. Ocupatie. Obicei – O poveste de spus si de trait ” este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia @Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Proiectul face parte din acțiunile de revitalizare a mediului rural desfășurate de Asociația Zestrea Bisoceană.
Autor: Marina Gheorghiță
