În casele de odinioară, cuierele de lemn erau primele care întâmpinau oaspeții, atârnate simplu pe peretele de la intrare. Făcute din lemn masiv, adesea sculptate manual, acestea nu erau doar un loc unde țăranul își lăsa pălăria, ștergarul sau cojocul la întoarcerea de pe câmp, ci un simbol al simplității și al vieții tihnite.
Meșteșugarii făceau cuierele din lemn de stejar, fag sau brad, cioplind cârlige groase și rezistente, menite să țină hainele grele de iarnă. Unii le decorau cu motive tradiționale, modele simple de linii și flori, iar alții își lăsau amprenta discretă prin detalii unice. Fiecare cui era așezat cu grijă, pregătit să susțină povara vremurilor.
Pentru cei din sat, cuierele păstrau zilnic urmele muncii. Pe ele atârnau șepcile prăfuite ale bărbaților, pelerinele grele umezite de ploaie sau straițele cu merinde ale copiilor care plecau la școală. Cuierele erau martorii fiecărui anotimp, pline în zilele de toamnă ploioasă, când pălăriile și cojocul bătrânului erau mereu la îndemână, și mai goale vara, când toată lumea muncea pe câmp, sub soarele cald.
Astăzi, cuierele de lemn au devenit piese de decor în casele moderne, o amintire a epocii în care lucrurile erau făcute cu mâinile, cu drag și răbdare. Ele ne amintesc de casa bunicilor, de mirosul de lemn proaspăt și de simplitatea unei lumi în care fiecare obiect avea un loc bine stabilit și un rost firesc. În ele se păstrează taina unei vieți modeste, dar pline de căldură și omenie, unde ușa era mereu deschisă, iar cuierele erau gata să primească povara zilelor de muncă sau ale unei vieți tihnite.
Articol scris in cadrul activității „ Scoala de vară” , in cadrul proiectului:
„ Obiect. Ocupatie. Obicei – O poveste de spus si de trait ” este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia @Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Proiectul face parte din acțiunile de revitalizare a mediului rural desfășurate de Asociația Zestrea Bisoceană.
Autor: Stefan Tronaru
