În vremurile în care electricitatea încă nu ajunsese în satele românești, felinarul cu gaz era un prieten de nădejde al țăranilor. Seara, când soarele apunea și întunericul începea să cuprindă casele, felinarul era aprins cu grijă, aducând o lumină caldă și blândă în odaie. Era o lumină care dansa ușor, răspândind umbre pe pereți, și învăluia întreaga casă într-o atmosferă liniștită și aproape magică.
În fiecare seară, bunicul aduna copiii în jurul felinarului și le povestea întâmplări din tinerețea lui sau le citea, pe cât îi permitea lumina firavă, dintr-o carte veche. Glasul lui călduros părea că se unește cu flacăra felinarului, iar copiii ascultau fascinați, vrăjiți de poveștile despre haiduci, despre viețile grele de pe câmp sau despre cum, cândva, el însuși plecase cu carul cu boi până în târg. Felinarul cu gaz nu era doar o sursă de lumină; era un focar de povești și amintiri.
Felinarul cu gaz era martor al fiecărei seri în lumea satului. Martor la clipele de bucurie, la serile în care familia se strângea împreună, dar și la momentele de tristețe, când oamenii se rugau pentru cei dragi sau țineau priveghi pentru cineva plecat. Flacăra sa devenea un simbol al vieții simple, dar bogate în semnificații, al unei lumi care, deși nu avea mult, avea tot ce era esențial.
Astăzi, felinarele cu gaz au fost înlocuite de becuri puternice, însă amintirea lor încă dăinuie în poveștile bătrânilor. Ele rămân simbolul unei epoci în care lumina nu venea printr-un simplu comutator, ci prin grija de a aprinde, de a proteja și de a prețui fiecare scânteie.
Articol scris in cadrul activității „ Scoala de vară” , in cadrul proiectului:
„ Obiect. Ocupatie. Obicei – O poveste de spus si de trait ” este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia @Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Proiectul face parte din acțiunile de revitalizare a mediului rural desfășurate de Asociația Zestrea Bisoceană.
Autor: Stefania Briceag
