Atunci când doua persoane se hotărau sǎ își unească destinele pentru tot restul vieții era organizatǎ nunta , care era divizatǎ ȋn 3 parți : bradul , cununiile și petrecerea.
Ea începea la casa mirelui , joi searǎ ,unde era organizat bradul ,prima parte , festivitate la care mirele invita persoane tinere ,in special flăcăi pentru a petrece ultima datǎ ȋn calitate de burlac . Muzica era datǎ la maxim iar toți se bucurau , mâncând și dansând , dar mai ales gătind bradul mirelui și al miresei , împodobindu-i cu flori , decorațiuni numite rochia miresei și scara pisicii , toate făcute din hârtie creponatǎ , brazi care urmau sǎ fie puși la casa miresei și la casa mirelui .
Următoarea parte a nuntii începea duminicǎ dimineațǎ ȋn aceeași săptămânǎ ȋn care a fost organizat bradul .Flăcăii se adunau la mire acasă , cu scopul de a-l bărbierii și de a-l lua gătit la nun acasă , unde erau primiți cu mâncare. După masǎ plecau cu toții la mireasa acasă pentru ca nuna sa o pregateascǎ . Ajunși acolo , mireasa era îmbrăcată iar câțiva oameni puneau zestrea miresei in căruțe , zestre ce conținea plăpumi , perne , mobilǎ etc. care era descărcată la casa mirelui , loc ȋn care urma ca cei doi sǎ locuiască pȃnǎ la sfârșitul zilelor . După ce totul era gata mirii împreună cu nuntașii plecau la cununii . Familiile mirilor și invitații asistau la cununia civilǎ , ce se făcea la primăria satului , primarul ȋi întreba pe fiecare ,, iei ȋn căsătorie pe roaba lui Dumnezeu / robul lui Dumnezeu ̋ , apoi ȋi declara căsătoriți și le oferea certificatul de căsătorie , urmând sǎ plece la bisericǎ pentru cununia religioasǎ. Respectând un ritual exact preotul ȋi cununa , ținând slujba de cununie , pe la mijlocul ei li-se punea de către preot cununiile pe cap și verighetele , apoi nașii , mirii și preotul dădeau roatǎ la sfânta masǎ din mijlocul bisericii. Ultima parte a nuntii se desfășura duminicǎ searǎ , la casa mirelui . Părinții mirelui așteptau nuntașii cu masa pusa și cu muzicǎ. Ȋn timpul mesei , mireasa punea prosoape și flori ȋn pieptul invitaților iar după aceea începea distracția cu dans și voie bunǎ. Socrii mari băgau participanții din nou la mese pe la 01 ˗ 02 noaptea pentru ca ei sǎ ofere mirilor darul care consta ȋn câțiva bănuți (sub 20 de lei ) ori produse alimentare sau de uz casnic . După ce darul era oferit , mireasa era furatǎ de câțiva flăcăi iar mirele împreună cu nașul aveau datoria de a o recupera , făcând tot ce le cereau așa ziși hoți pentru ca petrecerea sǎ poată contiuna .Ȋn apropierea dimineții se organiza ,, legatul miresei ̋ care era un obicei pentru ca mireasa sǎ intre ȋn rândul femeilor măritate , mai exact nuna ȋi dădea voalul jos și îl înlocuia cu un batic.
Articol scris in cadrul activității „ Scoala de vară” , in cadrul proiectului:
„ Obiect. Ocupatie. Obicei – O poveste de spus si de trait ” este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia @Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Proiectul face parte din acțiunile de revitalizare a mediului rural desfășurate de Asociația Zestrea Bisoceană.
Autor: Marina Gheorghiță