Țesutul a fost o activitate casnică importantă a cărei vechime este atestată prin descoperirile a numeroase bucăților de țesături sau a diferitelor instumente folosite pentru țesut. Cea mai veche țesătură descoperită în zona etnografică Buzău face parte din cultura Criș și a fost descoperită la Aldeni aparținând neoliticului timpuriu. (Butură, 286)
Pentru prelucrarea materiei prime necesare în industria textilă sunt folosite numeroase instrumente și instalații precum: melița, darac, furca de tors, fus, piepteni, vârtelniță, râșchitor, roată, război de țesut.
Pieptenii de lână erau unele dintre cele mai importante unelte în gospodăriile de odinioară, mai ales acolo unde lâna, inul și cânepa erau prelucrate manual, cu multă pricepere și migală. Acești piepteni din lemn, prevăzuți cu dinți de metal sau os, aveau rolul de a descurca, curăța și îndrepta lâna brută, pregătind-o pentru torsul firului. În mâinile celor care îi foloseau, pieptenii transformau lâna aspră într-un material moale și uniform, gata de a fi transformat în straie călduroase sau pături groase.
Pieptenii se foloseau pentru selectarea firelor ce urmau să fie toarse pentru urzeală sau bătaie. În unul din piepteni se punea o „mână” de lână, iar cu celălalt pieptene se pieptăna.
Ceea ce rămânea în pieptăn forma caierul de bătut ce se ducea la mașina de tors iar ceea ce sescotea devenea caierul de urzeală.
Stana Cășau descrie procedeul suportat de lânî: „șî dacî vream sî scoatim urzealî ca sî facim cioarici strângeam ce era mai bun aici, di rămânea o mustațî așa mai lungî și trăgeam și făceam un cair, îi zicea cair di urzealî. Și di bătut bătea lâna ailaltî cari rămânea în cheptini. P-aia o dădeam la mașânî
Pieptenii au o formă de lopată, iar pe partea din față este prinsă o bucată de os peste care sunt prinși dinți lungi de fier așezați pe două rânduri, câte 5 dinți pe fiecare rând.
Articol scris in cadrul activității „ Scoala de vară” , in cadrul proiectului:
„ Obiect. Ocupatie. Obicei – O poveste de spus si de trait ” este un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia @Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Proiectul face parte din acțiunile de revitalizare a mediului rural desfășurate de Asociația Zestrea Bisoceană.
Autor: Stefania Briceag
